Cadrul geografic

Ca şi coordonate geografice, localitatea este situată în apropierea longitudinii de 40-22-19" şi a latitudinii de 47-47-35". Ora locală a comunei este de plus minus 30'44" faţă de ora Bucureştiului.
Teritoriul comunei este situat pe o cîmpie inaltă, puternic ondulată în partea de nord din cauza dunelor de nisip. Altitudinea medie este între 120-150 m, dunele de nisip avînd o înalţime între 10-20 m. Aceste dune au fost fixate fie pe cale naturală fie prin intervenţia directa a omului. Între formele pozitive întîlnim depresiuni cît şi numeroase văi părăsite.Relieful cîmpiei este format dintr-o asociere de dune principale alungite pe direcţia sud-vest-nord-est şi dune secundare cu orientări diferite ce se intersectează uneori ca urmare a vînturilor locale.
Văile părăsite s-au format pe seama marelui agestru. Unele dintre vaile parasite au fost transformate in mlastini. Multe din ele s-au mentinut pina in secolul trecut cand au inceput desecarile si regularizarile de rauri. Unele mlastini si in prezent sunt drenate de paraie sau canale cum sunt: paraul Eriul Rece, paraul Gardovan si paraul Zimoias.
Pe teritoriul comunei nu exista nici un curs de apa permanent. Reteaua hidrografica anuala este dezorganizata fiind brazdata de o serie de vai si canale mai mici care sunt impotmolite si nu au capacitate de transport a apelor provenite din precipitatii, astfel apa stagneaza pe suprafete mari impiedicand uneori desfasurarea lucrarilor agricole de primavara. Apele stagnate au dus la procese de inmlastinire si uneori de lacovistire.
Apele freatice din campia Nirului prezinta variatii insemnate de nivel. In apropierea suprafetei solului, in depresiunile joase se gasesc la 0,5-1,5 m, insa pe coama dunelor inalte nu pot fi atinse nici cu foraje de 10 m adancime.
Pe langa prezenta apei freatice in comună se constata si prezenta apei de adancime. Cu ocazia unor foraje executate in hotarul comunei dupa 1956 si continuate mai apoi su fost descoperite ape termale in mai multe locuri, nevalorificate pana in prezent. Aceste ape termale au un bogat continut de saruri, considerate fiind de catre specialisti ca o prelungire a apelor termale de la Felix, atingand o temperatura de aproximativ 80C.
In hotarul comunei comunei intalnim o serie de tipuri de sol: cernoziom levigat, cernoziom levigat mediu şi nisipos.
Vegetatia nu este altceva decat invelisul de plante luat in totalitatea sa. Din punct de vedere al vegetatiei, treitoriul comunei se incadreaza in zona de vegetatie a silvostepei si a dunelor de nisip.
Comuna se incadreaza in zona de silvostepa a Campiei de Vest, prezentand doua aspecte: unul complet despadurit si altul cu palcuri de padure care ocupa suprafete mai mici.
Padurea, elementul cel mai pretios al covorului vegetal, mai ales in conditiile naturale si social economice de la ses, fiind un factor climatogen local, o sursa de material lemnos si un loc preferat de agrement si vanatoare, se impune a fi regenerata si protejata.
Pe meleagurile comunei Pişcolt intalnim o fauna foarte bogata caracteristica atat campiilor nisipoase cat si terenurilor mlastinoase.
Lumea pasarilor este prezenta cu numeroase elemente: barza alba, gugustiuc , mierla neagra, cucuveaua, ciocanitoarea de gradina, randunica, vrabie de casa, corcodel mic, corcodel mare, starc pitic, gasca de semanatura, buhaiul de balta, crestet pestrit, rata mare, rata mica, lisita, nagatul, potarniche, prepelita, ciocarlie de camp, silvie mica, codobatura galbena, graur, fazan, cuc, buha si pupaza.
Mamiferele sunt si ele prezente: veverita, nevastuica, dihorul, iepurele, bursucul, caprioara, vulpea, mistretul, popandaul, harciogul , cartita si alte rozatoare.
In apele baltilor se pescuiesc: stiuca, crapul, carasul, platica, somnul si tiparul. Dintre reptile amintim: soparla de stepa, soparla verde, sarpele si broasca testoasa de uscat.
Regiunea de campie a Careiului, din care face parte şi Pişcoltul, nu are caracter pur microclimatic, totusi nu se poate neglija efectul regional al lantului carpatic din partea de nord si est. Factorii atmosferici care caracterizeaza clima campiei sunt: temperatura si precipitatiile. Mai putine influente au presiunea, umezeala aerului si nebulozitatea.
Derivatia presiunii atmosferice anuale oscileaza intre 746 si 785 mm calculat la nivelul marii.
Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o mare varietate a valorilor medii si externe ca urmare a inegalei repartitii a cantitatilor de energie solara si a influentelor provenite din impletirea traiectoriilor maselor de aer de caractere diferite. Temperatura medie anuala a comunei Piscolt este de 9,8 C .Temperatura cea mai ridicata a fost inregistrarta la 7 august 1952 cu valoarea de 39,5C, iar temperatura cea mai scazuta a fost inregistrata la 11 februarie 1920 cu valoarea de -28,9C. Temperaturi minime mai scazute de -25C au mai fost inregistrate in ianuarie 1938 si de -27C in decembrie 1927. Cantitatea de precipitatii anuale nu este uniforma nici de-a lungul unui an, nici de-a lungul mai multor ani, in general. Cantitatea anuala medie variaza intre 580 - 620 mm coloana de mercur. Vanturile sufla aici din toate directiile. Vantul, vara pe timp secetos cu temperaturi ridicate, cand sufla cu intensitate si timp indelungat contribuie la intensificarea evapotranspiratiei fie la acoperirea plantatiilor tinere cu nisipuri.
Sintetizand, factorii climatici aratati putem spune ca, climatul indica faptul ca ne gasim la limita dintre zona forestiera si silvostepa, iar pe coamele si coastele de duna insorite in zona de silvostepa si chiar de stepa.